Veverka Blues

Seară. Un loc unde timpul trece mai încet. Un foc de tabără. În jurul lui - oameni buni și frumoși. Scântei sar care-ncotro, iar cineva cântă un blues la chitară.

Un om improvizează versuri într-o limbă pe care niciunul din cei adunați în jurul focului nu o înțelege, dar care le intră tuturor în suflet. Un om care zâmbește cu tot sufletul, care te umple inexplicabil de bucurie prin simpla lui prezență.

René cântă Veverka Blues. Și o să îl aud de fiecare dată când o să fiu lângă un foc, cu oameni buni și frumoși și cu scântei nărăvașe. În traducere (cât se poate de liberă), sună cam așa: „am văzut arici, și-am văzut și o vulpe, am văzut și-o căprioară, dar nicio veveriță... și uite de-aia cânt Veverka Blues.”

Read more ...

Un cuib de demoni

Dacă vă întrebați care dracul e acel ”cuib de demoni” la care mă refer într-un text încadrat la rubrica ”Poveștile Mușcelului”, păi atunci să știți că acel cuib este Mușcelul însuși. Ca să iasă povestea, Mușcelul a pus la bătaie cuibul, iar eu am pus demonii. Și uite așa avem și-un story despre the dark side a Forței Mușcelului, pe care-am experimentat-o pe propria piele. N-aveți, deci, nicio grijă că vă voi minți: am eu destule pe cap și fără asta.

Catun Muscel, Moroieni

Mă sună Ovidiu, genius loci: ”Maestre, dai și tu un text?”. Am intrat în alertă. Ovidiu nu-mi spune niciodată ”maestre” și nu mi-a cerut nimic în viața vieții lui, darămite un text! L-am întrebat despre ce e vorba. Mi-a explicat. I-am promis că ”bine”. Evident, ”bine” a și rămas! Când și când, Ovidiu mai revenea cu întrebarea, eu mă cramponam de ”bine”-le meu, până ce-a-nceput să se mire de-adevăratelea: ”Ce e, mă, cu tine?”. Chiar, ce?

Read more ...

O broască tânără

„Vezi că vine Hanno cu Directorul Centrului Ceh!”, mi-a spus Ovidiu. „Ești PR, tu te ocupi de el!” Am înghițit în sec, fiindu-mi teamă că n-am să mă descurc să vorbesc coerent în engleză, mai ales pe dealurile de la Mușcel, unde n-ai timp să stai nici cât zici trifoi.

Rene Kubasek - Centrul Cultural Ceh

Nu îmi mai aduc aminte prezentările, nici prima impresie (mi se întâmplă goluri de memorie post-festival), în schimb mi-aduc perfect aminte berile și vorbele din prima seară. În română, majoritatea. Și despre „poreclele” pe care ni le-a găsit ad-hoc Hanno: „Luminița” și „RENEL”.

Read more ...

Mușcel. Cloverfest. Wood be nice.

Am ajuns la Mușcel Cloverfest pentru prima oară acum 3 ani. Nu știam nimic despre acest festival ori despre acest loc. Fusesem invitați să participăm cu un stand expozițional fix în vârful muntelui.

Catun Muscel, Moroieni

O cunoscusem pe Stela, omul de comunicare al festivalului, care ne-a povestit cât de frumos este pe acea pășune, despre câți oameni minunați se strâng acolo și despre tot ceea ce se întâmplă acolo timp de 3 zile. Se face o scenă, se pun corturi, mâncare la ceaun, iarbă verde, copaci, hamace, muzică, libertate.

Read more ...

Un ceh la Mușcel - puzzle de senzații

A venit să bea o bere, la un fel de festival, la Mușcel! După prima bere, a mai venit de câteva ori. Și la Mușcel, și la festival. Și-a făcut arc, săgeți, și a făcut multe poze: nu prea a arătat ce poze a făcut!

Rene Kubasek - Centrul Cultural Ceh

Când am aflat că e ceh m-am liniștit, inițial am crezut că are un defect de vorbire; anul următor nu-l mai avea, a prins repede română - nu și bancurile în română!

Read more ...

Pe-un picior de plai, pe-o gura de rai

Pe-un picior de plai pe-o gura de rai, undeva in intre munti si paduri e un mic locsor, un satuc de munte, catun de fapt (dupa clasificarea administrativa) numit Muscel. 

Catun Muscel, Moroieni

Muscel inseamna deal, si intr-adevar sunt multe dealuri prin zona, zona fiind subcarpatica, mai precis intrarea spre Valea Prahovei cum vii dinspre Ploiesti sau Targoviste. Se ajunge relativ usor de la Moroieni, care e pe drumul ce duce de la Targoviste inspre Sinaia, desi drumul inspre Muscel e relativ nou, de cativa ani, de unde si atmosfera speciala de loc pierdut in munti.

Read more ...

Diana si "muscelenii"

Muscel ((:

Pai o luasem pe alta carare clar, la un moment dat. Eu mai sunt si mioapa -1,75...Ei in stanga eu in dreapta, furata de frumoase pietricele, pasarele, nu am observat cum timpul trece si nimeni nu mai apare. Eu strigam si inainte mergeam. Galbenul de pe cer se tranformase in rosu purpuriu, padurea mov, si nici zare de casa...atunci chiar imi dadusem seama ca m-am ratacit...eu tot strigam, Ramoonaaa, Mirceeeaa, e si am auzit pe cineva ca imi raspunde, fericita crezand ca sunt ei ma intorc urc, si erau doi pustani. I-am intrebat unde sunt, unde e Muscelu: eeee...departe domnisoara, foarte departe de aici, esti aproape de Moroieni...

Catun Muscel, Moroieni

La fata nu ii mai vedeam,era bezna. M-au invitat in casa, i-am rugat sa sune, telefonul meu, singurul pe care il stiu pe de rost zacea inchis linistit pe raftul din cascioara voastra inflorata. Am inceput sa ma rog de ei sa ma duca pana in Muscel.

Read more ...

Mușcel - un loc la timpul lui

Am 34 de ani, copil mic, sot si muncesc in corporatie. Din cand in cand am nevoie sa ies din Bucuresti nu ca sa ma relaxez, ci ca sa supravietuiesc.

Catun Muscel, Moroieni

Pana la 8 ani am crescut la tara, in Dambovita. Subconstientul meu e cartografiat cu dealuri si paraiase. Aceasta nu este o metafora. Visele mele se intampla in satul in care am crescut. Fiecare loc inseama ceva.

Read more ...